Europa Liberă: Cum înţelegeţi această dispută dintre Comrat şi Chişinău? De
ce s-a iscat acum? Până anul ăsta nu era aceeaşi situaţie la învăţarea limbii
de stat în Găgăuzia?
Marian Lupu: „Presupun că poate anul
acesta exigenţele au fost mai mari la BAC, respectiv şi în Găgăuzia, anume la
compartimentul limba de stat mai mulţi copii n-au reuşit. Din punctul meu de
vedere, cea mai bună soluţie şi ieşire din această situaţie era ca în acest an
acestor copii din Găgăuzia, după o lună sau două, să li se dea posibilitatea să
mai susţină o dată acest examen. Ar fi fost o variantă de
compromis."
Europa Liberă: Aici există interese politice?
Marian Lupu: „Nu există doar o
singură parte vinovată. 50 la sută sunt jocurile politice la nivel de
autonomie. Pe această cale încearcă cineva să-şi facă nişte ratinguri politice,
să demonstreze cât de patriot este şi cât de mare grijă are pentru populaţie. Însă
alte 50 la sută eu văd aici o lipsă de acţiuni, care au trebuit să fie
întreprinse şi trebuie să fie întreprinse de către stat pentru asigurarea
studierii limbii de stat în autonomia găgăuză."
Europa Liberă: Aici cred că vă referiţi la profesori calificaţi pentru
predarea disciplinei limba română.
Marian Lupu: „Eu mă refer la mai
multe elemente, care sunt bine cunoscute, care nu au apărut ieri, nici
alaltaieri."
Europa Liberă: Care?
Marian Lupu: „E o problemă mare
şi în şcolile din Găgăuzia, dar să ştiţi că şi în alte şcoli cu predarea în
limba rusă. Lipsa de profesori în şcolile alolingve, lipsa materialelor
didactice, de cele mai dese ori se folosesc manuale pentru predarea limbii şi
în şcolile naţionale. Copiii, pentru care limba maternă este limba rusă, sau
limba găgăuză, sau limba ucraineană, ei studiază şi nu trebuie să ne temem de
acest cuvânt, ei studiază după o metodică a predării unei limbi străine. Şi
atunci e una să predai limba moldovenească, sau limba română, haideţi s-o numim
fiecare cum vrea, într-o şcoală moldovenească şi este completamente altă
situaţie să predai limba de stat într-o şcoală alolingvă. Manualele trebuie să
fie diferite, materialele didactice trebuie să fie diferite. Plus, eu îmi aduc
minte timpul, când başcanul Găgăuziei solicita..."
Europa Liberă: Da, el foarte insistent a cerut bani pentru studierea limbii
de stat.
Marian Lupu: „A cerut bani
pentru studierea limbii de stat şi nu trebuie să uităm acest lucru. Fiindcă da,
ei au un specific la nivel de autonomie: ei studiază şi limba găgăuză, şi limba
rusă, dincolo de limbile engleză, franceză. Dar şi limba de stat a ţării.
Aceşti bani nu i-au fost acordaţi. Este cert faptul că toţi în această ţară
trebuie să studieze şi să cunoască, să posede limba statului în care trăiesc. Pe
de altă parte în egală măsură moldovenii, viitoarele generaţii trebuie să
cunoască şi ei şi limba rusă, şi limba engleză, şi limba franceză. Cu cât mai
multe limbi vorbeşti cu atât mai bogat eşti - intelectual şi profesional."
Europa Liberă: Domnule Lupu, dar acest incident poate genera un conflict
între autorităţile centrale şi cele din UTA Găgăuz-Yeri? Aţi discutat cu
başcanul cumva?
Marian Lupu: „Nu, başcanul nu
m-a telefonat. În schimb am comunicat la acest subiect cu reprezentanţii
Adunării populare din Găgăuzia. Am primit şi o scrisoare din partea Adunării
populare, să încercăm să rezolvăm o problemă serioasă. Una fundamentală, care
se referă inclusiv şi la situaţia pe care o înregistrăm. În ʼ94 a fost adoptată
o lege organică privind statutul special al autonomiei găgăuze. Adevărul este
că această lege nu în deplină măsură s-a respectat. Fiind această această lege
o lege organică, ulterior după ʼ94 au fost adoptate sute şi mii de alte legi
organice, o parte din ele venind în contradicţie cu Legea privind statutul
autonomiei găgăuze. Şi iată aici vom discuta la momentul sesiunii de toamnă."
Europa Liberă: Ce trebuie să întreprindeţi?
Marian Lupu: „Va trebui de văzut
la ce nivel, că nivel de Parlament, că nivel de un grup de lucru la nivel
guvernamental, vom decide. Să se aşeze aceşti oameni în cadrul unui grup şi să
facă o analiză într-adevăr a tot ce s-a întâmplat din ʼ94 până acum. Fiindcă
dacă suntem un stat de drept şi dacă este Legea privind statutul Găgăuziei,
autonomiei, trebuie să respectăm această lege. Şi viceversa."
Europa Liberă: Dar ce n-a respectat Chişinăul?
Marian Lupu: „Cei din autonomia
găgăuză trebuie să respecte legislaţia naţională. Deci, nu poate fi aici cineva
care câştigă şi cineva care pierde. Toţi împreună trebuie să fim câştigători.
Este greu acum să vă zic ce se respectă, ce nu se respectă. Dar chiar şi
subiectul care vizează studierea limbilor şi solicitarea aceluiaş başcan de
mijloace financiare pentru asigurarea acestui proces de studii, care nu a fost
satisfăcută din punctul meu de vedere ar fi unul din exemplele elocvente
privind încălcarea sau nerespectarea întocmai a unor prevederi. Deci, jocul nu
este unilateral.
Eu vreau să accentuez aici - nu este vorba că
başcanul are perfectă dreptate şi Chişinăul se face vinovat. Nu este vorba nici
de situaţia că Chişinăul este cel care are dreptate şi başcanul este integral
vinovat. Vina este şi problema este atât la Chişinău, cât şi la Komrat şi
aceste probleme trebuie să fie eliminate."
sursa: http://www.europalibera.org/content/article/24285918.html
